Obiective turistice

Pentru locuitorii Munților Apuseni Avram Iancu nu a murit, el e viu în fiecare susur de izvor, în suspinul vântului, în culoarea azurie a cerului, în ochii puri și blânzi ai fiilor de moți.

Casa Memoriala Avram Iancu constuită cu 200 de ani în urmă – cu grinzi masive de brad și acoperiș țuguiat foarte înalt – păstrează vie viața moților din vremurile trecute și a Craișorului Munților.
Adăpostește leagănul, hainele, fluierele și armele Iancului.

În jurul casei memoriale au fost ridicate cateva clădiri care adăpostesc expoziții permanente pe următoarele teme: istorie, port popular, agricultură, pescuit, prelucrarea lemnului, minerit.

Testamentul lui Avram Iancu:
„Ultima mea voință !
Unicul dor al vieții mele e, să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care după puteri am și lucrat pâna acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd, că speranțele mele și jertfa adusă, se prefac în nimica.
Nu știu câte zile mai pot avea; un fel de presimțire pare că mi-ar spune, câ viitorul este nesigur. Voesc dară și hotarât dispun ca, după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul Națiunii, pentru ajutor la înființarea unei academii de drepturi, tare crezând, ca luptatorii cu arma legii vor putea scoate drepturile Națiunii mele. „

Anexele din jurul casei memoriale au fost construite și transformate în muzeu de Asociația Astra din Sibiu. La inaugurarea muzeului memorial deschis la 1 septembrie 1924 a participat și regele României, Ferdinand.

Pentru a ajunge la Casa Memorială Avram Iancu plecând din centrul comunei Arieșeni urmați drumul național DN75 spre Câmpeni 35 km până la Barajul Mihoiești. Treceți peste baraj și urmați DJ 762 până la intrarea in comuna Avram Iancu 14 kilometri.

Ce obiective turistice se pot vizita în apropierea muzeului?
Cascada Pișoaia – o frumoasă cădere de apa de 18 metri înălțime care iarna prinde forme spectaculoase

Dealul cu melci – dinozaurii pietrificați ai Munților Apuseni, melci ce au trait pe vremea dinozaurilor pe fundul mării Tethys.

Vârful Găina – locul unde are loc în fiecare an Târgul de fete; priveliște spectaculoasă spre Apuseni.

Cheile Văii Morii – o cheie sălbatică în care se găsește un aven cu baza prăbușită.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care sa includă Casa Memorială Avram Iancu?
Arieșeni – Cheile Mândruțului – Cheile Arieșului – Casa Memoriala Avram Iancu – Arieșeni
Arieșeni – Dealul cu melci – Cascada Pișoaia – Casa Memoriala Avram Iancu – Cheile Văii Morii – Arieșeni
Arieșeni – Mănăstirea Sfântul Ilie – Casa Memoriala Avram Iancu – Vârful Găina – Arieșeni

Vârful Curcubata Mică (1769 metri) este o stancă pe creastă muntelui situată la 3 kilometri de Vârful Bihorul. Merită să vizitați acest vârf datorită panoramei superbe ce se deschide spre Arieșul Mare și Arieșul Mic. De aici aveți o priveliște de ansamblu asupra Țării Moților și a caselor acestora răspândite din văi și până pe creste prin toate poienițele munților. Apusenii find cei mai populați munți din România.

În apropierea Vârfului Curcubata Mică se găsește o stână sau mutaturi după cum sunt ele cunoscute în Munții Apuseni. La această mutatura moții aduc în fiecare vară animalele la pășunat. Astfel că pe creastă veți întâlni vaci și herghelii de cai liberi. De la cei de la mutaturi puteți achiziționa produse lactate sau fructe de pădure proaspăt culese. Iar în caz de furtună și vreme ploioasă vă puteți adăposti la aceste stâne.

Pentru a ajunge la Vârful Curcubata Mică plecând din Arieșeni urmați DN57 spre Vârtop 1 kilometru apoi urmați drumul forestier ce urcă în partea stângă și totodată marcajul banda albastră până la Vârful Bihorul iar de acolo încă 3 kilometri pe creastă până la Vf. Curcubata Mică. Dacă urcați pe drumul forestier și nu pe marcaj atunci după ce treceți de stână, la prima curbă urcați pe cărarea din curbă direct spre creastă iar de acolo până la Vârful Curcubata Mică.

Ce se poate vizita în apropierea Vârfului Curcubata Mică?
Vizitați Vârful Bihorul situat la 3 kilometri distanță. De pe Curcubata Mare se vede foarte bine Vârful Bihorul astfel că puteți ajunge ușor la acesta. Bihorul este cel mai înalt vârf din Munții Apuseni 1849 metri. Tot în apropierea Curcubetei Mici se găsește și satul Pătrăhăițești-Arieșeni unde puteți vizita Cascada Pătrăhăițești și cele două mici muzee – ateliere de meșteșugărit- de unde puteți să achiziționați și obiecte de artizanat din lemn. Dacă ați urcat pe marcajul banda albastră vă recomand să coborați pe drumul forestier sau prin satul Pătrăhăițești pentru a vizita și alte locuri.

Ce trasee de maxim o zi pot face care să includă și aceasta obiectiv turistic din Arieșeni?
1. Arieșeni – Vârful Bihorul – Vârful Curcubata Mică – Arieșeni;
2. Arieșeni – Cascada Varciorog – Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubata Mică – Cascada Pătrăhăițești – Muzeu Pătrăhăițești – Arieșeni;
3. Arieșeni – Telescaun „Piatra Grăitoare” – Vârful „Cornul Berbecului” – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubata Mică – Cascada Pătrăhăițești – Muzeu Pătrăhăițești – Arieșeni;

Piatra care răspunde „întrebărilor” dumneavoastră în același fel în care un papagal vorbitor ar face-o. Singura diferență ar fi că trebuie să faceți un pic de mișcare până la Piatra Grăitoare iar apoi să strigați la ea. Este un fenomen interesant – un ecou clar produs de o piatră situată pe creasta Munților Bihor.
Pe lângă „discuțiile” cu piatra vă veți putea bucura de vegetația specifică pentru golurile alpine și bineînțeles de frumoase panorame ce se deschid atât spre stațiunea turistică Arieșeni cât și spre județul Bihor – satul Băiță și Orașul Nucet.

În spatele Cascadei Varciorog se găsește un drum ce urcă până la un mic sat de mutaturi, de acolo urcați până pe creastă și mergeți spre Vârful Bihorul. Nu departe pe vârful muntelui o să întâlniți o stâncă de aproximativ 2 metri înălțime în partea dinspre Vârful Bihorul – ați ajuns la Vârful Piatra Grăitoare.

Pentru un traseu mai lung puteți urca pe Pârtia Piatra Grăitoare – pârtia cu telescaunul de la Vârtop. În apropierea stației de sus a telescaunului, în partea dreaptă veți găsi un marcaj turistic pe care dacă o să-l urmați o să vă ducă pe la Piatra Grăitoare până la Vârful Bihorul.

Ce se poate vizita în apropierea Vârful Piatra Grăitoare
Cascada Varciorog o frumoasă cădere de apă de 15 metri înălțime.
Vârful Bihorul – cel mai înalt din Munții Apuseni.
Pârtiile de la Vârtop – 3 pârtii: 2 dotate cu teleschi și una cu telescaun.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și Vârful Piatra Grăitoare
Arieșeni – Vârful Bihorul – Vârful Piatra Grăitoare – Cascada Varciorog – Arieșeni
Arieșeni – Telescaun Piatra Grăitoare – Vârful Piatra Grăitoare – Cascada Varciorog – Arieșeni
Arieșeni – Telescaun Piatra Grăitoare – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubata Mică – Cascada Patrahaitesti – Muzeu Patrahaitesti – Arieșeni

Vârful Bihorul este cel mai înalt vârf din Munții Apuseni, având o altitudine de 1849 metri. Datorită acestui fapt aici a fost amplasat un releu de televiziune și telecomunicații

Vârful merită vizitat pentru că de sus aveți o priveliște spectaculoasă asupra Munților Apuseni, Văii Arieșului în județul Alba iar în județul Bihor – în zilele clare – puteți vedea până în orașul Stei (fostul Petru Groza) la 40 kilometri distanță.

Un alt motiv pentru care merită să urcați pe Bihorul este pentru a explora 2 etaje de vegetație: ce a păduri de brad și molid și golul alpin. Fiecare dintre acestea având vegetație specifică aparte cu plante adaptate la mediul de viață. Pădurile și mai ales poienile și luminișurile acestora vin cu binecunoscutele fructe de pădure și ciuperci de care drumețul se poate bucura de vară până toamna târziu. Primele fructe pe care o să le întâlniți sunt frăguțele, apoi afinele negre, zmieura, afinele roșii și toamna târziu murele negre.

Plecând din centrul stațiunii turistice Arieșeni diferență de nivel față de Vârful Bihorul este de 900 metri. Astfel este destul de mult de urcat – un motiv în plus să faceți popasuri la fructe de pădure și pentru a admira peisajul și a face fotografii.

În mijlocul verii de la jumătatea lunii mai până spre sfârșitul lunii august sus pe creasta întâlniți herghelii de cai. Caii moților ce au fost aduși aici la pășunat până moții termină de cosit și de adunat fânul de prin toate fânețele din poienile munților.

Plecând din centrul stațiunii turistice Arieșeni urmați drumul național DN75 pentru 1 kilometru spre Vârtop apoi mergeți pe drumul forestier ce se deschide pe partea stângă peste un pod de beton, la intersecția a două văi. De aici urmați marcajul banda albastră prin satul Galbena . După ce treceți de pensiunea Montană pe stângă și de încă o pensiune mai mare în construcție pe partea dreaptă, traversați o mică pădure până la un alt pod de beton. De aici cei care urcă pe jos urmează marcajul banda albastră imediat după pod în partea dreaptă, iar cei care urcă cu mașina din intersecția din apropiere urmează drumul ce urcă în partea dreapta până pe Bihorul.

Ce se poate vizita în apropierea Vârful Bihorul?
Plecând de la Vf. Bihorul puteți cobora spre vârful Piatra Grăitoare și de acolo spre Cascada Varciorog – o frumoasă cădere de apă de 15 metri înălțime.

De asemenea puteți merge spre vârful și Lacul Tăul Mare-un mic lac pe creastă într-o poieniță a păduricii de jneapăn, între cele 2 vârfuri găsiți numeroase puncte de belvedere iar traseul se poate parcurge într-o oră între cele 2 obiective turistice.

Alt traseu de pe Bihorul este spre Vârful Curcubata Mică de unde se deschide o panoramă superbă asupra Țării Moților și a celor două Arieșuri. De pe Curcubata Mică puteți cobori la Pătrăhăițești-Arieșeni unde să vizitați Cascada Buciniș și cele 2 mici muzee – ateliere de meșteșugărit putând achiziționa obiecte de artizanat din lemn.

Ce trasee de o zi pot face care să includă și acest Vârf?
1. Arieșeni – Vârful Bihorul – Vârful Curcubata Mică – Arieșeni

2. Arieșeni – Cascada Varciorog – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubătă Mica – Cascada Pătrăhăițești – Muzeul Pătrăhăițești – Arieșeni

3. Arieșeni – Telescaun Piatra Grăitoare – Vârful Cornul Berbecului – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Arieșeni

Peștera Coiba Mare are cel mai mare portal de peșteră din România, dimensiunea acesteia se poate compara doar cu portalul Cetăților Ponorului . Accesul la peșteră se face ușor, pentru a o vizita aveți nevoie de surse de lumină. Accesibilă tot timpul anului însă în perioade ploioase nu este recomandată vizitarea ei, datorită posibilității inundării pasajelor strâmte și imposibilitatea ieșirii din peșteră până la ape mai mici. Pentru vizitarea întregii peșteri aveți nevoie de echipament de speologie datorită lacurilor și cascadelor subterane.

Portalul peșterii are : 47 metri înălțime și 74 de metri lățime.
Este o peșteră cu o lungime totală de 5050 metri și cuprinde un labirint de galerii fosile, situate la nivele diferite, de o parte și de alta a galeriei active, în sectorul de la intrare (Bleahu, 1981; Cocean, 1995; Valena, 1977).

Accesul în interiorul peșterii este posibil doar până în prima sală, numită Sala Mare, a cărei dimensiune nu dezminte proporțiile portalului de la intrare. Aceasta se îngustează repede spre fund, formând un orificiu care pe o distanță de 5 m măsoară circa 50 cm în diametru. De aici, accesul este posibil doar celor experimentați în astfel de explorări; și dotați cu echipament special.

Apele ce se pierd în întunericul peșterii ies la lumina zilei prin Izbucul Tauzului la câțiva kilometri în aval.

Peștera se găsește în stațiunea turistică Arieșeni, în satul Casa de piatră.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 până în centrul comunei Garda de sus, apoi urmați drumul comunal din stânga circa 12 km până în satul Casa de Piatră.

După ce treceți de case pe drumul principal o să găsiți un mic indicator ce vă arată să coborâți spre Coiba Mare.

Ce se poate vizita în apropierea Peșterii Coiba Mare?
Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunată se află la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie să luați legătura cu ghidul peșterii pe care-l găsiți în satul Casa de Piatră.

Izbucul Tauz este un adevărat râu ce izvorăște de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumină apele ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică.

Coiba Mică este în imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mică. În perioada de primăvară la intrare în această peșteră se formează un adevărat lac iar în restul timpului lângă peșteră veți găsi o cascadă.

Izbucul Cotețul Dobreștilor aduce la suprafață apele pierdute în subteran în platoul Ghețar.

Ce trasee de o zi se pot face care să includă Coiba Mare?
Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tauzului – Petera Coiba Mare – Peștera Coiba Mica – Peștera Ghețarul Vârtop – retur
Arieșeni – Garda de sus – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoară -Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tauz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur.

Primul turist din Apuseni a vizitat o peșteră din Arieșeni !

Datorită numeroaselor formațiuni de calcar alb și frumuseții acestora, Peștera Ghețarul Vârtop poartă și numele de Peștera Minunată. Nu foarte lungă dar foarte frumos împodobită, ascunsă în pădurea de brad și molid din apropierea satului Casa de piatră Arieșeni.

Peștera – monument al naturii, închisă în trecut pentru turiști este accesibilă acum în sezonul turistic, numai însoțiți de ghid.

În prima sală a peșterii, înainte de poarta metalică, se găsesc câteva blocuri de gheață care pot rezista de la un an la altul. Dimensiunea acestora este mult mai mică față de Ghețarul Scărișoară.

În această peșteră au fost descoperite și 3 urme de picior de Neanderthal. Acestea din păcate nu se mai găsesc în peșteră. Una s-a pierdut, alta a fost furată iar ultima dintre ele a fost dusă la Institutul de speologie din Cluj-Napoca.

Zona vizitabilă este delimitată cu panglici alb-roșii, ghidul este cel care are câteva surse de lumină. Peștera nu prezintă denivelări mari astfel că se poate vizita cu un pic de atenție. Este indicat să aveți surse de lumină proprii pentru a putea admira mai bine peștera; și îmbrăcăminte corespunzătoare unei temperaturi +4oC.

Din Arieșeni urmați DN75 până în Garda de sus – centru, apoi faceți stângă pe drumul asfaltat. După circa 1 kilometru la intersecția văilor Ordancusa(dreapta) cu Garda Seacă(stânga) faceți stânga urmând drumul principal și Valea Gardei Seci până în satul Casa de piatră. În Casa de piatră întrebați de ghidul Peșterii Vârtop care vă va însoți pentru a vizita peștera.

Peștera Coiba Mare – ce are cel mai mare portal din Romania.
Peștera Coiba Mică – la intrarea căreia primăvara o dată cu topirea zăpezilor se formează un adevărat lac.
Peștera Huda Orbului – situată în apropierea satului Casa de piatră
Izbucul Tauz – cea mai adâncă peșteră scufundată din România.
Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și Ghețarul Vârtop?
Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Ghețarul Vârtop – retur
Arieșeni – Garda de sus – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Peștera Ghețarul Scărișoară – Izbucul Tauz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Ghețarul Vârtop – retur

Aceasta este în primul rând o pârtie pentru începători, datorită faptului că pe aceasta activează numeroși monitori și instructori de ski. Majoritatea lor făcând parte din Școala de ski „Danut Gligor” Arieșeni. Printre instructorii de schi veți găsi și câțiva campioni naționali la ski alpin. Deasemenea găsiți și instructori de snowboard. Pentru cei care nu au echipamentul necesar pentru practicarea sporturilor de iarnă, la baza pârtiei veți găsi de închiriat atât schiuri, clăpari și bețe cât și boți și plăci.

Vârtop II este prima pârtie de ski din Arieșeni ce este dotată cu instalație de zăpadă artificială, astfel că atâta timp cât temperaturile sunt scăzute, aici se va putea schia în cele mai bune condiții.

Pârtia are o lungime de 430 metri și o diferență de nivel de 105 metri. Este dotată cu teleschi, ratrac și iluminată cu lumini albe.

Pârtia de Vârtop II este situată în satul de vacanță Vârtop-Arieșeni, la limita dintre județele Alba și Bihor. La baza pârtiei pe lângă închirieri de echipamente sportive, găsiți baruri și restaurante.

Pârtia Vârtop I – pârtie de 1000 de metri lungime deservită de un teleschi și dotată cu nocturnă și ratrac.

Telescaunul Piatra Grăitoare – un telescaun modern debraiabil ce deservește 2 pârtii de schi.

Groapa Ruginoasa – o imensă rană în trupul muntelui cu creste ascuțite.

Vârful Piatra Grăitoare – o stânca pe vârful muntelui ce-ți răspunde la strigăte.

Cascada Varciorog – o frumoasă cădere de apă de 15 metri înălțime.

Peștera Porțile Bihorului – peștera-aven cu un portal de 10 metri înălțime.

Pârtia Vârtop I este prima pârtie ce a fost deschisă în Arieșeni, astfel că este și cea mai cunoscută.

Pârtia are o lungime de 1000 metri (lungimea de înclinare) și este dotată cu teleschi și nocturnă, 2 ratracuri pentru pregătirea pârtiei și cu 2 snowmobile pentru interventii rapide în caz de defecțiune sau accidente.
Pârtia a fost acreditată din anul 2003.

Teleschiul are o lungime de 780 de metri, cu o capacitate de transport de 800 de persoane pe oră; având o viteză de 2,5 metri pe secundă. Teleschiul privat Vârtop 1 de la Vârtop-Arieșeni a fost primul teleschi de mare capacitate construit cu capital 100% privat, concepția și execuția fiind integral românească.

Diferența de nivel este de 240 metri, iar stația de sus se găsește la o altitudine de 1400 de metri.

Vârtop I se găsește la granița dintre Arieșeni și județul Bihor, în pasul Vârtop, fiind ușor de găsit datorită faptului că este chiar lângă DN75.

Pentru cei care preferă să se dea cu sania, lângă Pârtia Vârtop I se găsește o mică pârtie de sănii la care accesul este gratuit. La baza acesteia veți găsi numeroase posibilități de închiriere de echipament. Veți găsi plăci, schiuri și sănii; prețurile de închiriere variind în funcție de calitatea echipamentelor.

Puteți să învățați să schiați sau să coborați cu placa, deoarece pe această pârtie activează 3 școli de schi prin numeroși instructori acreditați.

De aici puteți trece cu ușurință pe Pârtia Vârtop II, pe pârtia de sănii sau pe pârtia Piatra Grăitoare (dotată cu telescaun).

Pe această pârtie este prezent atât Serviciul Salvamont Alba cât și cel din Bihor, pârtia fiind la granița dintre cele 2 județe.

Pârtia Vârtop II – pârtie pentru începători, pe care activează o școală de schi.

Telescaunul Piatra Grăitoare – un telescaun modern debraiabil ce deservește 2 pârtii de schi.

Groapa Ruginoasa – o imensă rană în trupul muntelui cu creste ascuțite.

Vârful Piatra Grăitoare – o stâncă pe vârful muntelui ce-ți răspunde la strigăte.

Cascada Varciorog – o frumoasă cădere de apă de 15 metri înălțime.

Peștera Porțile Bihorului – peștera-aven cu un portal de 10 metri înălțime.

Muzeul este situat în satul Pătrăhăițești din comuna Arieșeni, la poalele Vârfului Curcubătă Mică. În minimuzeul de la Pătrăhăițești veți găsii expuse câteva obiecte specifice Țări Moților. Alături de acestea gășiți o expoziție cu vânzare de obiecte tradiționale din lemn, create de meșteri ciubarari.

Muzeul este situat în mijlocul satului Pătrăhăițești, există marcaj turistic până în dreptul muzeului – punct roșu.

La 1,5 km de muzeu se găsește cascada Pătrăhăițești – o frumoasă cădere de apă în două trepte de peste 12 metri înălțime. De asemenea nu departe de satul Pătrăhăițești se află Vârful Curcubătă Mare de unde se deschide o panoramă superbă asupra Văilor Ariesului Mare și Mic; de aici puteți vedea cel mai bine Țara Moților cu case răspândite din văi, prin toate poienițele munților și până pe creste.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și aceast obiectiv turistic?
Arieșeni – Muzeu Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – Arieșeni
Arieșeni – Muzeu Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – Vârful Curcubătă Mică – Vârful Bihorul – Arieșeni
Arieșeni – Cascada Varciorog – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubătă Mică – Muzeu Pătrăhăițești – Arieșeni

Izbucul Tauzului este un adevărat râu ce izvorăște de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumină apele ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică.

Izbucul este cea mai adâncă peșteră scufundată din România și este greu de explorat datorită pasajelor înguste și adâncimii. Aici și-a pierdut viața unul dintre exploratorii săi cei mai tenace – un scafandru experimentat din Polonia – speologul polonez Rafal Garski și-a pierdut viața la 4 octombrie 2002.

Merită să mergeți până la izbuc datorită peisajului superb. Urmând Valea Garda seacă veți întâlni o frumoasă cascadă iar apoi izbucul înconjurat pe 3 părți de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec sporit toamna.
Pe la Izbucul tauzului a trecut și Bear Grylls când a fost în România, la finalul ”peripețiilor” din Apuseni, ajunge pe marginea stâncilor sub care se află acest izbuc și se aruncă de la înălțime în el.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 până în centrul comunei Garda de sus, apoi urmați drumul comunal din stânga circa 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Garda Seacă (Filesti). Pe același drum mai sus de această casă veți găsi un indicator spre Izbucul Tauzului. Urmați cărarea și marcajul turistic punct albastru ce vă duce paralel cu valea, apoi traversați valea pe o punte în apropiere de intersecția a două văi, și ajungeți la izbuc.

Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunată se află la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie să luați lagatura cu ghidul peșterii pe care-l găsiți în satul Casa de Piatră.
Peștera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România ce se poate compara doar cu portalul Cetăților Ponorului.
Izbucul Cotețul Dobreștilor aduce la suprafață apele pierdute în subteran în platoul Ghețar.
Coiba mică este în imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mică. În perioada de primăvara la intrare în această peșteră se formează un adevărat lac iar în restul timpului lângă peșteră veți găsi o cascadă.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și Izbucul Tauzului?
Arieșeni – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – retur
Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur
Arieșeni – Garda de sus – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara -Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tauz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur.

Explorarea Izbucului Tauzului
Primele tentative de depasire a izbucului si patrunderea in acest mare sistem de pesteri, din care mai fac parte si pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, au fost facute in 1982, cand scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Valenas si Halasi Gábor, reuseste sa treaca de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer si parcurge si al doilea sifon pana la adancimea de 47 m. Reuseste sa mai vada continuarea pana la cota de -55 m. Pestera atinge o lungime scufundata de 105m.

Urmatoarele tentative apartin unui grup de scufundatori cehi, care ating prin Lubomir Benysek adancimea de 70m, dupa ce au avut de-a face cu mici ingustari ale galeriei in zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se intampla in anul 1988.
in anul 1993, Jean-Jaques Bolanz viziteaza Romania, si se scufunda si la Tauz pana la adancimea de 32 m.

Cercetarile sunt reluate multi ani mai tarziu, cand polonezii condusi de Wiktor Bolek preiau initiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Garda.

La inceputul anului 2001, cand inca iarna era in toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record national de adancime, 79.4m atinsi de Bolek. Acesta revine in luna August a aceluiasi an si reuseste sa-si depaseasca recordul anterior, inaintand pana la adancimea de 85 m, aflata la 250 m de la intrare. si pestera continua. La aceasta adancime insa se schimba si morfologia, galeria largindu-se, iar tavanul nu se mai vede…
in luna Octombrie 2002 grupul revine, fara Bolek. in conditii asupra carora inca se mai pot face speculatii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tauzului si conducator al expeditiei, isi pierde viata si este recuperat cateva zile mai tarziu de la adancimea de 78 m.
in aceste conditii explorarile sunt momentan intrerupte.

Eforturile sunt reluate in August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuseste sa depaseasca zona deja cunoscuta a pesterii.
Anul 2004 aduce o alta veste teribila: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, sufera un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, in timpul unei scufundari de antrenament cu rebreather in Germania, care pregatea revenirea la Tauz, acesta inceteaza din viata dupa ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m si astepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate.
Cu toate acestea, polonezii nu cedeaza. in toamna lui 2004 un alt cunoscator al locului, Włodzmierz Symanowski depaseste vechiul terminus, si strabate sala de la -85m, care se inalta vertiginos. Reuseste sa urce in hornul scufundat, cu un diametru de 20m, pana la circa -50 m.

In Ianuarie 2005 Symanovski revine si reuseste sa urce pana la adancimea de -30m. Depasirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atat de departe…

Izbucul Tauz este in prezent, cu o lungime totala de 424 m si adancimea maxima de 85 m, cel mai adanc sifon cunoscut din Romania.