Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Author: Danut

Muzeul Pătrăhăițești

Muzeul este situat în satul Pătrăhăițești din comuna Arieșeni, la poalele Vârfului Curcubătă Mică. În minimuzeul de la Pătrăhăițești veți găsii expuse câteva obiecte specifice Țări Moților. Alături de acestea gășiți o expoziție cu vânzare de obiecte tradiționale din lemn, create de meșteri ciubarari.

Muzeul este situat în mijlocul satului Pătrăhăițești, există marcaj turistic până în dreptul muzeului – punct roșu.

La 1,5 km de muzeu se găsește cascada Pătrăhăițești – o frumoasă cădere de apă în două trepte de peste 12 metri înălțime. De asemenea nu departe de satul Pătrăhăițești se află Vârful Curcubătă Mare de unde se deschide o panoramă superbă asupra Văilor Ariesului Mare și Mic; de aici puteți vedea cel mai bine Țara Moților cu case răspândite din văi, prin toate poienițele munților și până pe creste.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și aceast obiectiv turistic?
Arieșeni – Muzeu Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – Arieșeni
Arieșeni – Muzeu Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – Vârful Curcubătă Mică – Vârful Bihorul – Arieșeni
Arieșeni – Cascada Varciorog – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubătă Mică – Muzeu Pătrăhăițești – Arieșeni

Izbucul Tauzului Arieșeni

Izbucul Tauzului este un adevărat râu ce izvorăște de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumină apele ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică.

Izbucul este cea mai adâncă peșteră scufundată din România și este greu de explorat datorită pasajelor înguste și adâncimii. Aici și-a pierdut viața unul dintre exploratorii săi cei mai tenace – un scafandru experimentat din Polonia – speologul polonez Rafal Garski și-a pierdut viața la 4 octombrie 2002.

Merită să mergeți până la izbuc datorită peisajului superb. Urmând Valea Garda seacă veți întâlni o frumoasă cascadă iar apoi izbucul înconjurat pe 3 părți de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec sporit toamna.
Pe la Izbucul tauzului a trecut și Bear Grylls când a fost în România, la finalul ”peripețiilor” din Apuseni, ajunge pe marginea stâncilor sub care se află acest izbuc și se aruncă de la înălțime în el.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 până în centrul comunei Garda de sus, apoi urmați drumul comunal din stânga circa 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Garda Seacă (Filesti). Pe același drum mai sus de această casă veți găsi un indicator spre Izbucul Tauzului. Urmați cărarea și marcajul turistic punct albastru ce vă duce paralel cu valea, apoi traversați valea pe o punte în apropiere de intersecția a două văi, și ajungeți la izbuc.

Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunată se află la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie să luați lagatura cu ghidul peșterii pe care-l găsiți în satul Casa de Piatră.
Peștera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România ce se poate compara doar cu portalul Cetăților Ponorului.
Izbucul Cotețul Dobreștilor aduce la suprafață apele pierdute în subteran în platoul Ghețar.
Coiba mică este în imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mică. În perioada de primăvara la intrare în această peșteră se formează un adevărat lac iar în restul timpului lângă peșteră veți găsi o cascadă.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și Izbucul Tauzului?
Arieșeni – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – retur
Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur
Arieșeni – Garda de sus – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara -Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tauz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur.

 

Explorarea Izbucului Tauzului
Primele tentative de depasire a izbucului si patrunderea in acest mare sistem de pesteri, din care mai fac parte si pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, au fost facute in 1982, cand scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Valenas si Halasi Gábor, reuseste sa treaca de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer si parcurge si al doilea sifon pana la adancimea de 47 m. Reuseste sa mai vada continuarea pana la cota de -55 m. Pestera atinge o lungime scufundata de 105m.

Urmatoarele tentative apartin unui grup de scufundatori cehi, care ating prin Lubomir Benysek adancimea de 70m, dupa ce au avut de-a face cu mici ingustari ale galeriei in zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se intampla in anul 1988.
in anul 1993, Jean-Jaques Bolanz viziteaza Romania, si se scufunda si la Tauz pana la adancimea de 32 m.

Cercetarile sunt reluate multi ani mai tarziu, cand polonezii condusi de Wiktor Bolek preiau initiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Garda.

La inceputul anului 2001, cand inca iarna era in toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record national de adancime, 79.4m atinsi de Bolek. Acesta revine in luna August a aceluiasi an si reuseste sa-si depaseasca recordul anterior, inaintand pana la adancimea de 85 m, aflata la 250 m de la intrare. si pestera continua. La aceasta adancime insa se schimba si morfologia, galeria largindu-se, iar tavanul nu se mai vede…
in luna Octombrie 2002 grupul revine, fara Bolek. in conditii asupra carora inca se mai pot face speculatii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tauzului si conducator al expeditiei, isi pierde viata si este recuperat cateva zile mai tarziu de la adancimea de 78 m.
in aceste conditii explorarile sunt momentan intrerupte.

Eforturile sunt reluate in August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuseste sa depaseasca zona deja cunoscuta a pesterii.
Anul 2004 aduce o alta veste teribila: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, sufera un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, in timpul unei scufundari de antrenament cu rebreather in Germania, care pregatea revenirea la Tauz, acesta inceteaza din viata dupa ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m si astepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate.
Cu toate acestea, polonezii nu cedeaza. in toamna lui 2004 un alt cunoscator al locului, Włodzmierz Symanowski depaseste vechiul terminus, si strabate sala de la -85m, care se inalta vertiginos. Reuseste sa urce in hornul scufundat, cu un diametru de 20m, pana la circa -50 m.

In Ianuarie 2005 Symanovski revine si reuseste sa urce pana la adancimea de -30m. Depasirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atat de departe…

Izbucul Tauz este in prezent, cu o lungime totala de 424 m si adancimea maxima de 85 m, cel mai adanc sifon cunoscut din Romania.

Cascada Vârciorog

Este o spectaculoasă cădere de apă de peste 15 metri înălțime situată într-o pădure de conifere la poalele Vârfului Piatra Grăitoare. Aceasta se gaseșe în Arieșeni, în apropierea satului Vamvucești – la 5,5 kilometri de centrul comunei.

Cascada și zona tampon din jurul ei constitue o rezervație peisagistica protejată de lege.

Traseul turistic poate fi parcurs și cu caruțe / sănii trase de cai.

Pentru a ajunge la cascadă plecând din centrul comunei Arieșeni urmați drumul national (DN75) înspre Vârtop 2,5 kilometri până la un drum pe partea stângă unde gasiți un indicator (coordonatele GPS ale intersecției sunt 46.481893, 22.724640). De aici urmați drumul ce insoțește Valea Vârciorog (3 kilometri) și totodată marcajul punct galben până la cascadă. Distanta este ușor de parcurs fiind panta mică. În cea mai mare parte a traseului o sa mergeți prin pădure, pe malul râuluil, astfel veți avea parte de răcoare.

În apropierea cascadei puteți vizita Stânca Piatra Grăitoare. Aceasta vă răspunde la strigăt. Când starigați spre peretele de stâncă aceasta produce un ecou, chiar dacă este situată pe creastă. Pentru a ajunge la stâncă urmați drumul ce urca destul de abrupt prin spatele cascadei, până la o mică așezare de mutături. Apoi treceți printre ele pe o cărare, traversați pădurea de brad și molid ce urmează până în golul alpin, iar de aici urcați până pe creastă. Apoi tot pe creasta până la Piatra Grăitoare. Traseul nu este marcat.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care sa includa si aceasta cascada?
1. Arieseni- Cascada Varciorog – Varful Piatra Graitoare – Varful Bihorul – Varful Curcubata Mica – Cascada Patrahaitesti – Muzeu Patrahaitesti – Arieseni
2. Arieseni- Groapa Ruginoasa – Telescaun Piatra Graitoare – Cornul Berbecului – Varful Piatra Graitoare – Cascada Varciorog
3. Arieseni- Cascada Varciorog – Varful Piatra Graitoare – satul Galbena – Arieseni

Cascada Pătrăhaițești

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Pătrăhaițești – după numele satului lângă care se află sau Cascada Buciniș – dupa numele râului pe care s-a format.

Cei mai mulți turiști vizitează această cascadă în perioada de vara din iulie până prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar și iarna cănd zăpada este mică. Cascada merită vizitată și în perioada de primavară și toamna cănd datorită topirii zăpezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind împodobită de gheață.

Pentru a ajunge la cascadă plecând din centrul stațiunii turistice Arieșeni urmați drumul național spre Vârtop circa 1 kilometru până vedeți un pod de beton pe partea stângă iar lângă acesta un indicator „Cascada Pătrăhăițești 5 kilometri”. De aici urmați drumul forestier lejer și marcajul punct roșu până în satul Pătrăhăițești de unde mai aveti 1,5 kilometri până la cascadă.

În apropierea cascadei puteți să vizitați două minimuzee – două ateliere de meșteșugărit în care se crează obiecte de artizanat specifice ciubărăritului: tulnice, ciubere, donițe, pahare de lemn, sărărițe, fluiere etc. Aici puteți să vedeți cum sunt create aceste obiecte și deasemenea puteți învăța să cântați la tulnic. Deasemnea la localnici găsiți produse traditionale specifice Țării Moților: pălincă, afinată, dulceață de fructe de pădure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.

Trasee de o zi care pot fi făcute care să includă și această cascadă:
1. Arieșeni – Cascada Pătrăhăițești – Muzeul Pătrăhăițești – Arieșeni
2. Arieșeni – Cascada Vârciorog – Vârful Piatra Grăitoare – Vârful Bihorul – Vârful Curcubăta Mică – Cascada Pătrahăițești – Muzeul Pătrăhăițești – Arieșeni

 

Biserica „Înălțarea Domnului” Arieșeni

Biserica „Înălțarea Domnului” Arieșeni a fost construită între anii 1791 – 1829. A fost făcută în întregime din lemn, în forma și stilul bisericilor maramureșene. Pictura a fost aplicată direct pe lemn de catre pictorul Mihai din Abrud și a fost finalizată în 1829. Primul clopot al bisericii a fost adus din Statele Unite ale Americii fiind cumpărat și adus de către moți stabiliți acolo.

Una dintre piesele valoroase ale bisericii este crucea de pe masa sfântului altar, donată de generalul Corcheș – general în armata lui Avram Iancu.

Până în prezent în ea au slujit 10 generatii de preoti. Bisericuța a fost renovată de mai multe ori.

În prezent slujbele nu se mai țin în aceasta – fiind neîncăpătoare- ci in noua biserica din Arieșeni construită cu sprijinul credincioșilor din Arieșeni sub coordonarea preotului Chișu Bazil. Noua biserică a fost finalizată și sfințită în iulie 2011. La sfințirea bisericii au participat Înalt Preasfințitul Irineu – arhiepiscop de Alba Iulia, primarul comunei Marin Vasile Jurj, consilieri locali, autoritați județene, primari din alte localitați ale Țării Moților și bineînțeles localnicii ce urmează să se roage în acest sfânt locaș.

La maslul ce are loc în fiecare primăvară și la Înviere participă un număr mare de localnici și turiști.

Biserica „Înălțarea Domnului” Arieșeni este considerat monument istoric și face parte din patrimoniul culturii naționale.

Cum ajung la „Biserica Înălțarea Domnului” Arieșeni?
Biserica se găsește pe un mic deal din centrul comunei Arieșeni, fiind ușor de găsit.

Ultima actualizare: 15:55 | 15.04.2024

Sari la conținut