Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Izbucul Tauzului Arieșeni

Izbucul Tauzului este un adevărat râu ce izvorăște de sub Piatra Tauzului. Aici ies la lumină apele ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică.

Izbucul este cea mai adâncă peșteră scufundată din România și este greu de explorat datorită pasajelor înguste și adâncimii. Aici și-a pierdut viața unul dintre exploratorii săi cei mai tenace – un scafandru experimentat din Polonia – speologul polonez Rafal Garski și-a pierdut viața la 4 octombrie 2002.

Merită să mergeți până la izbuc datorită peisajului superb. Urmând Valea Garda seacă veți întâlni o frumoasă cascadă iar apoi izbucul înconjurat pe 3 părți de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec sporit toamna.
Pe la Izbucul tauzului a trecut și Bear Grylls când a fost în România, la finalul ”peripețiilor” din Apuseni, ajunge pe marginea stâncilor sub care se află acest izbuc și se aruncă de la înălțime în el.

Pentru a ajunge la peșteră plecând din Arieșeni urmați DN75 până în centrul comunei Garda de sus, apoi urmați drumul comunal din stânga circa 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Garda Seacă (Filesti). Pe același drum mai sus de această casă veți găsi un indicator spre Izbucul Tauzului. Urmați cărarea și marcajul turistic punct albastru ce vă duce paralel cu valea, apoi traversați valea pe o punte în apropiere de intersecția a două văi, și ajungeți la izbuc.

Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunată se află la 30 de minute, pentru a o vizita trebuie să luați lagatura cu ghidul peșterii pe care-l găsiți în satul Casa de Piatră.
Peștera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România ce se poate compara doar cu portalul Cetăților Ponorului.
Izbucul Cotețul Dobreștilor aduce la suprafață apele pierdute în subteran în platoul Ghețar.
Coiba mică este în imediata apropiere a Coibei Mari, este mult mai mică. În perioada de primăvara la intrare în această peșteră se formează un adevărat lac iar în restul timpului lângă peșteră veți găsi o cascadă.

Ce trasee de maxim o zi se pot face care să includă și Izbucul Tauzului?
Arieșeni – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – retur
Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur
Arieșeni – Garda de sus – Biserica Sf. Ioan Botezătorul – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara -Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tauz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Peștera Ghețarul Vârtop – retur.

 

Explorarea Izbucului Tauzului
Primele tentative de depasire a izbucului si patrunderea in acest mare sistem de pesteri, din care mai fac parte si pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, au fost facute in 1982, cand scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Valenas si Halasi Gábor, reuseste sa treaca de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer si parcurge si al doilea sifon pana la adancimea de 47 m. Reuseste sa mai vada continuarea pana la cota de -55 m. Pestera atinge o lungime scufundata de 105m.

Urmatoarele tentative apartin unui grup de scufundatori cehi, care ating prin Lubomir Benysek adancimea de 70m, dupa ce au avut de-a face cu mici ingustari ale galeriei in zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se intampla in anul 1988.
in anul 1993, Jean-Jaques Bolanz viziteaza Romania, si se scufunda si la Tauz pana la adancimea de 32 m.

Cercetarile sunt reluate multi ani mai tarziu, cand polonezii condusi de Wiktor Bolek preiau initiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Garda.

La inceputul anului 2001, cand inca iarna era in toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record national de adancime, 79.4m atinsi de Bolek. Acesta revine in luna August a aceluiasi an si reuseste sa-si depaseasca recordul anterior, inaintand pana la adancimea de 85 m, aflata la 250 m de la intrare. si pestera continua. La aceasta adancime insa se schimba si morfologia, galeria largindu-se, iar tavanul nu se mai vede…
in luna Octombrie 2002 grupul revine, fara Bolek. in conditii asupra carora inca se mai pot face speculatii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tauzului si conducator al expeditiei, isi pierde viata si este recuperat cateva zile mai tarziu de la adancimea de 78 m.
in aceste conditii explorarile sunt momentan intrerupte.

Eforturile sunt reluate in August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuseste sa depaseasca zona deja cunoscuta a pesterii.
Anul 2004 aduce o alta veste teribila: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, sufera un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, in timpul unei scufundari de antrenament cu rebreather in Germania, care pregatea revenirea la Tauz, acesta inceteaza din viata dupa ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m si astepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate.
Cu toate acestea, polonezii nu cedeaza. in toamna lui 2004 un alt cunoscator al locului, Włodzmierz Symanowski depaseste vechiul terminus, si strabate sala de la -85m, care se inalta vertiginos. Reuseste sa urce in hornul scufundat, cu un diametru de 20m, pana la circa -50 m.

In Ianuarie 2005 Symanovski revine si reuseste sa urce pana la adancimea de -30m. Depasirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atat de departe…

Izbucul Tauz este in prezent, cu o lungime totala de 424 m si adancimea maxima de 85 m, cel mai adanc sifon cunoscut din Romania.

Ultima actualizare: 12:28 | 10.07.2024

Sari la conținut